miercuri, 18 septembrie 2013

Îți mai aduci aminte?

Îți mai aduci aminte
când din trupurile noastre mușcau timpuri
apăsate de poveri?
Îți mai aduci aminte
acea ploaie care ne-a spălat gândurile
de imprudența trecutului?
Îți mai aduci aminte
începutul străzii unde căpruiul nostru s-a unit
într-o binecuvântare?
Îți mai aduci aminte
jumătatea de îmbrățișare furată în întuneric,
la adăpost de ochi răuvoitori?
Îți mai aduci aminte
sărutul timid inițiat în colțul buzelor
care nici măcar nu s-a întâmplat?
Îți mai aduci aminte
cum fiecare obstacol încerca a-ți desfrunzi pașii
de pe calea către mine?
Îți mai aduci aminte a devenit piatra
pe care se sprijină, de acum, trecutul nostru.

luni, 9 septembrie 2013

Despre oameni (și) maidanezi

Mă enervează tema eutanasierii câinilor maidanezi. Mă enervează dezbaterea subiectului pentru că ș-așa nu se va ajunge la un numitor comun. Va câștiga ori o tabără, ori cealaltă. Mă enervează ardoarea cu care unii se implică în tema amintită. Mă enervează faptul că, peste noapte, majoritatea pițipoancelor au devenit apărătoare ale maidanezilor. Dacă până la moartea lui Ionuț domnișoarele stilate disprețuiau câinii și spuneau ceva de genul Marș, javro, că-mi dai pureci!”, acum și-au schimbat atitudinea și discursul în „Cum să omori niște ființe așa de drăgălașe?”. Mă enervează faptul că aceleași pițipoance poartă iarna blănuri scumpe, blănuri naturale, blănuri care dovedesc dragostea lor necondiționată față de animale.

Mă enervează faptul că acești avocați ai maidanezilor, licențiați în școala vieții, nu vin cu argumente concrete și solide pentru a-și susține punctul de vedere. Toate argumentele lor sunt aberații menite a stârni compasiunea oamenilor față câini. Mă enervează faptul că cei care iubesc animalele favorizează maidanezii în detrimentul celorlalte ființe necuvântătoare. De ce nu s-au făcut petiții și împotriva celor ce vânează? Oamenii aceia ucid animale doar pentru a-și satisface plăcerea și mândria, dacă tot e s-o luăm așa. Și cu siguranță o căprioară te poate înduioșa mult mai mult decât un câine. Sute de astfel de animale sunt ucise în timpul sezonului de vânătoare. De ce nu se împrăștie petiții împotriva sacrificării de animale din abatoare? E bună friptura de porc, vită sau miel nu-i așa? Cum să nu fie bună, trebuie să fii nebun sau vegetarian ca să susții contrariul. Dar, na, ipocrizia e mare.

Cel mai mult mă enervează faptul că se pune în aceeași balanță viața unui maidanez cu viața unui om. Și culmea, balanța tinde să se încline în favoarea animalului. Da, chiar aici s-a ajuns, ca viața unui animal să valoreze mai mult ca viața unui om. Oricum, în țara tuturor și a nimănui, a ajuns să nu mă mai impresioneze nimic. Există doar extreme, puntea de legătură dintre acestea pierzându-se de mult timp.

Dragi iubitori (prefăcuți) de maidanezi, părerea mea e că puteți să stați liniștiți. Mai mare ca ipocrizia voastră este ipocrizia celor pe care i-ați ales să vă reprezinte. Câteva procente câștigate în sondajele de opinie cântăresc infinit mai mult ca viața insignifiantă a unui om.


Fiți pe pace.