sâmbătă, 14 noiembrie 2015

Gânduri despre tragediile ultimului an

Ceea ce s-a întâmplat aseară în Paris mi-a adus aminte de o afirmație făcută de Patapievici la o conferință susținută în Cluj anul trecut. Și, totodată, mi-am adus aminte de majoritatea evenimentelor sângeroase petrecute anul acesta: Boko Haram, Charlie Hebdo, Tunisia, Charleston, și din nou Franța. Afirmația lui Patapievici sună cam așa: "Ca civilizația modernității să se nască trebuia ca o civilizație a creștinătății să funcționeze." 

Într-adevăr, creștinismul zilelor noastre este disfuncțional. Creștinismul zilelor noastre și-a pierdut identitatea. Creștinismul zilelor noastre s-a diluat incredibil de mult. Creștinismul zilelor noatre este renegat chiar și de cei a căror ascensiune s-a făcut pe baza valorilor creștine. Creștinismul zilelor noastre este defăimat de atei, musulmani, dar și de creștini deopotrivă. Creștinismul a fost măturat și pus sub preșul postmodernismului.

Nu mai știm să ne iubim aproapele. Nu știm ce scrie în cartea de căpătâi a credinței noastre, ba chiar suntem surclasați de musulmani la capitolul cunoștințe Biblie - Coran. Unii dintre noi suntem mai mult decât toleranți în ceea ce privește răul care se petrece în jurul nostru pentru că valorile s-au răsturnat și anormalul a devenit normă. Unii dintre noi suntem toleranți pentru că ne identificăm cu postmodernismul. Unii dintre noi suntem toleranți pentru că e în trend. NOI trebuie să fim toleranți pentru că suntem învățați să-i iubim pe cei din jurul nostru și să le arătăm milă și compasiune. Însă nu suntem învățați să fim de acord cu acțiunile lor. Noi am amestecat aceste două învățături și am luat fiecare ce ne place din ele. Alții dintre noi suntem fundamentaliști și am uitat complet că niciunul nu este mai presus ca celălalt. Alții dintre noi credem că suntem singurii beneficiari ai dragostei și milei lui Dumnezeu. Alții dintre noi catalogăm și credem că le știm pe toate.

Civilizația modernității s-a născut cu un cadru funcțional al creștinismului. Civilizația modernității se prăbușește datorită colapsului creștinismului. Colaps nu înseamnă automat moarte. Dar oare ce ne trebuie pentru a reveni din nou la esență?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu